Noua milioane de lei aruncați în șanț: De ce rețeaua de gaz din Ciocârlia este o investiție depășită înainte să fie finalizată
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/achizitii-licitatii-vanzari/comuna-ciocarlia-investeste-peste-8-1-milioane-lei-in-infiintarea-retelei-de-distributie-a-gazelor-natural-957866.html
1. Realitatea Proiectului de pe SEAP (Anunțul SCN1181327)
Factura publică: Primăria Ciocârlia alocă 8.157.193,06 lei fără TVA (aproximativ 9,7 milioane lei cu TVA ~1,95 milioane euro) din banii publici (Programul „Anghel Saligny”) pentru 11 km de rețea inteligentă de gaz și o stație SRMP conectată la magistrala Isaccea – Negru Vodă.
Miza pe hârtie: O infrastructură fosilă scumpă, cu traductoare digitale de presiune și licențe SCADA.
2. Costurile ascunse la poarta cetățeanului: O altă „păcăleală” de mii de euro
Primăria plătește 1,95 milioane euro doar pentru a aduce conducta pe stradă.
Costul real pentru sătean: Pentru ca un proprietar să aibă efectiv căldură în casă, racordarea individuală, proiectul ANRE (1000-3000 euro), cu centrala termică în condensație, instalația interioară și autorizația ISCIR scot din buzunarul cetățeanului între 4000 - 6.000 euro.
Concluzia pe gaz: Statul îngroapă bani publici în pământ, iar la final cetățeanul este obligat să scoată din buzunar încă o avere pentru a se lega la o resursă fosilă privată cu prețuri volatile.
3. Calculul Alternativ: Cum puteau fi subvenționate 100% echipamentele cetățenilor
- Contributie cetatean pentru cei care nu au calorifere (se adauga instalatia de incalzire din casa): 3000-4000 euro.
Rezultat: Cu banii din proiectul de gaz se puteau subvenționa peste 650 de gospodării cu pompa de caldura aer-apa!
Economie și Confort Instant:
Oamenii primeau căldură automată iarna și răcire vara, eliminând complet corvada lemnelor sau dependența de facturile la gaz.
Nu mai era nevoie ca strada să fie spartă timp de 10 luni pentru șanțuri de teavă.
4. Concluzie: Mismatcing de secol XXI
În timp ce Europa tinde spre electrificare, pompe de căldură și independență prin panouri fotovoltaice, administrațiile locale din România continuă să investească milioane de euro în infrastructuri energetice ale secolului trecut.
Banii din programul „Anghel Saligny” puteau rezolva problema încălzirii în Ciocârlia mâine, zero costuri pentru oameni, în loc să-i îndatoreze cu mii de euro pentru proiecte de racordare la o rețea de gaz.
Cu alte cuvinte, cetățeanul plătește MAI MULT din propriul buzunar ca să se lege la gazul statului decât ar fi plătit pentru a avea o pompă de căldură de ultimă generație montată la el în curte!
PS: Criticii s-ar putea întreba: «Dar dacă puneau 600 de pompe de căldură, nu cădea rețeaua electrică din sat?»
Răspunsul este da, rețeaua ar fi avut nevoie de un upgrade. Însă matematica e simplă: din cei 9,7 milioane de lei alocați gazului, alocai 2 milioane de lei pentru montarea a 2-3 posturi de transformare noi și schimbarea cablurilor din sat. Cu restul de 7,7 milioane de lei cumpărai și montai GRATUIT câte 2 aparate de aer condiționat de top (sau pompe de căldură) pe fiecare casă din comună!
În varianta A (cea aleasă de primărie), ai țevi de gaz sub asfalt și o rețea electrică la fel de slabă. În varianta B, aveai o rețea electrică comunală de ultimă generație, tensiune stabilă la 230V pentru toate electrocasnicele și căldură aproape gratuită pe casele oamenilor.

Comentarii
Trimiteți un comentariu